Ce este o solicitare promptă?

Inteligența artificială s-a strecurat în viața noastră de zi cu zi într-un ritm destul de nedisimulat. Astăzi îi putem cere să rezume un document, să pregătească idei de campanie, să analizeze date, să scrie cod, să transforme o fotografie, să ne ajute să organizăm o excursie sau să explice fizica cuantică ca și cum am avea zece ani.

Dar există o piesă care apare aproape întotdeauna între noi și inteligența artificială: promptul.

Și aici începe prima confuzie. Pentru că s-a dezvoltat o mistică inutilă în jurul prompturilor. Trebuie doar să cauți pe internet și vei găsi „promptul suprem”, „formula secretă pentru a vorbi cu ChatGPT” sau șabloane ridicol de lungi care par să necesite mai multe instrucțiuni decât sarcina respectivă.

Realitatea este considerabil mai puțin dramatică.

Un prompt este, în esență, informația pe care o oferim unei inteligențe artificiale pentru a-i spune ce vrem să facă . Poate fi o întrebare de cinci cuvinte, o instrucțiune detaliată din mai multe paragrafe, o imagine însoțită de o solicitare sau chiar un fișier cu care dorim să lucrăm. OpenAI definește un prompt precis ca fiind intrarea care inițiază o conversație sau declanșează un răspuns din partea modelului și subliniază că acesta nu trebuie să se limiteze la text: poate include și imagini, audio sau alte fișiere.

De exemplu:

„Care este capitala Norvegiei?”

Asta e deja o solicitare.

De asemenea, este:

„Analizează acest raport de vânzări și spune-mi care trei produse au înregistrat cea mai semnificativă creștere în ultimul trimestru.”

De asemenea:

„Acționează ca specialist SEO. Analizează următorul text destinat blogului unei agenții spaniole de marketing digital . Identifică problemele legate de intenția de căutare, structură și profunzime semantică, dar nu rescrie încă articolul. Mai întâi, explică ce ai îmbunătăți și de ce.”

Toate trei sunt solicitări. Ceea ce se schimbă este cantitatea de informații pe care o oferim și gradul de control pe care dorim să-l exercităm asupra rezultatului.

Aici devine cu adevărat interesant.

Pentru că a învăța ce este o sugestie implică învățarea exprimării mai bune a unei intenții. Și cu cât sarcina este mai complexă, cu atât mai importantă este, de obicei, acea claritate.

Ce este o solicitare promptă?

Hai să scăpăm mai întâi de toată tehnologia. Imaginează-ți că angajezi pe cineva să facă o treabă și îi spui:

„Fă-mi ceva pentru Instagram.”

Aș fi putut face aproape orice și, tehnic vorbind, ți-aș fi îndeplinit cererea.

Un videoclip? O fotografie? Un carusel? O postare pentru a vinde un produs? Pentru a anunța că închideți mâine? Adresată adolescenților sau directorilor financiari?

Instrucțiunea nu este incorectă. Pur și simplu lipsește o informație . Acum imaginați-vă că spuneți:

„Am nevoie de un carusel Instagram cu cinci slide-uri pentru o clinică veterinară. Vrem să le explicăm proprietarilor de pisici pentru prima dată de ce este important un control în primul an. Folosește un ton prietenos, dar profesional, evită alarmismul și încheie cu un apel pentru a programa o întâlnire.”

Persoana responsabilă de acest job are o înțelegere mult mai clară a ceea ce așteptați. Ceva similar se întâmplă și cu inteligența artificială.

Prin urmare, când cineva întreabă ce înseamnă prompt , o definiție simplă ar fi aceasta:

Un prompt este întrebarea, instrucțiunea sau setul de informații pe care le oferim unei inteligențe artificiale pentru a-i spune ce vrem să obținem de la ea.

Este punctul de plecare al interacțiunii. Poate conține pur și simplu o întrebare, dar poate specifica și obiectivul, poate oferi context, poate stabili restricții, poate include exemple, poate defini un ton sau poate indica exact cum dorim să primim rezultatul.

Recomandările actuale ale OpenAI subliniază două idei deosebit de importante: ca instrucțiunile să fie clare și specifice și să oferim contextul necesar , astfel încât modelul să poată înțelege mai bine ceea ce încercăm să realizăm. De asemenea, recomandă lucrul iterativ, folosind răspunsuri inițiale pentru a rafina solicitarea.

Și acest ultim punct merită atenție, deoarece infirmă un alt mit destul de des întâlnit: o provocare bună nu trebuie neapărat să fie corectă din prima.

La ce se folosește o provocare?

Un prompt îi spune unei inteligențe artificiale ce vrei să facă și îi oferă informațiile necesare pentru a face acest lucru corect . Aceasta este versiunea scurtă. Lucrul interesant este să înțelegem că nu toate prompturile servesc aceluiași scop: unele cer un răspuns direct, altele ajută la analizarea informațiilor, la generarea de idei, la transformarea conținutului sau la urmarea unei serii de instrucțiuni mai complexe.

De exemplu, dacă scrieți:

„Rezumați acest text.”

Folosești un prompt pentru a transforma informații.

Dacă scrii:

„Comparați aceste două propuneri de afaceri și spuneți-mi care oferă un raport calitate-preț mai bun.”

Folosești un prompt pentru a analiza și compara.

Și dacă scrii:

„Dă-mi zece idei de conținut pentru Instagram destinate proprietarilor de mici comerțuri online.”

Folosești inteligența artificială pentru a genera idei dintr-un context specific.

Utilitatea promptului constă tocmai în aceasta: în transformarea unei intenții umane într-o instrucțiune pe care inteligența artificială o poate interpreta.

Cu cât sarcina este mai simplă, cu atât va trebui să oferiți mai puține informații. Întrebarea „Câți locuitori are Portugalia?” nu necesită o structură complexă. Dar dacă doriți ca o inteligență artificială să dezvolte o strategie de conținut, să revizuiască un contract, să analizeze date sau să scrie o campanie publicitară, va fi mult mai important să explicați de ce aveți nevoie, pentru cine, cu ce obiectiv și în ce condiții.

Prin urmare, învățarea scopului unei solicitări implică și înțelegerea faptului că inteligența artificială nu trebuie să vă ghicească prioritățile. Dacă tastați:

„Scrie un articol despre marketingul prin e-mail.”

Poate returna ceva perfect corect, dar poate că este destinat companiilor mari atunci când lucrezi cu freelanceri, poate că este prea tehnic sau poate că are o lungime complet diferită de cea de care aveai nevoie.

Ești interesat să citești:  Cum se folosește ChatGPT pentru cercetarea cuvintelor cheie?

In schimb:

„Scrieți o introducere de 250 de cuvinte despre marketingul prin e-mail, destinată întreprinderilor mici care nu au creat niciodată un newsletter. Folosiți un ton prietenos și explicați de ce este încă util înainte de a trece la subiectul instrumentelor.”

Ai redus considerabil incertitudinea aici.

Asta nu înseamnă că, cu cât o solicitare este mai lungă, cu atât mai bine. De fapt, una dintre cele mai frecvente greșeli atunci când cineva începe să învețe cum să scrie o solicitare este adăugarea de informații doar de dragul de a le adăuga. O solicitare bună nu este cea cu cele mai multe instrucțiuni, ci cea care include instrucțiunile relevante pentru sarcina respectivă.

În utilizarea de zi cu zi, prompturile pot fi folosite pentru o gamă largă de sarcini: redactarea sau editarea de texte, rezumarea documentelor, traducerea conținutului, generarea de idei, analizarea datelor, explicarea conceptelor complexe, compararea alternativelor, pregătirea diagramelor, scrierea de cod sau lucrul cu imagini și fișiere. Aceeași logică se aplică în toate cazurile: calitatea datelor de intrare influențează utilitatea rezultatelor , deși nu o garantează complet.

Și această ultimă nuanță contează.

O instrucțiune bine scrisă ajută la obținerea unor rezultate mai bune, dar inteligența artificială poate face greșeli, poate interpreta greșit instrucțiuni sau poate oferi informații incorecte. Prin urmare, atunci când se utilizează inteligența artificială pentru sarcini profesionale, instrucțiunea nu înlocuiește judecata umană. Aceasta servește la o mai bună ghidare a instrumentului; recenzia finală rămâne a noastră.

De ce să folosiți o solicitare promptă?

Cum să scrii o provocare bună

A scrie un prompt bun nu înseamnă să înveți o formulă rigidă sau să introduci douăzeci de instrucțiuni fără motiv. Este vorba despre a oferi inteligenței artificiale suficiente informații pentru a înțelege ce vrei, în ce context și cum ar trebui să ți-l livreze.

Cea mai utilă regulă este destul de simplă: cu cât rezultatul este mai important, cu atât mai clară ar trebui să fie solicitarea.

Dacă vrei doar o idee rapidă, poți fi concis. Dacă ai nevoie de un text pentru un client, o analiză serioasă sau o recomandare care va influența o decizie, cel mai bine este să fii mai specific.

Obiectiv și context

Începeți cu obiectivul. Înainte de a scrie mesajul, întrebați-vă: ce anume vreau să realizez?

Nu e același lucru să întrebi:

„Povestește-mi despre poziționarea pe web.”

Ce să comanzi:

„Explică-mi ce este poziționarea web pentru cineva care tocmai și-a creat prima afacere online.”

A doua instrucțiune funcționează mai bine deoarece definește subiectul și, de asemenea, pentru cine ar trebui construit răspunsul.

Contextul este deosebit de important atunci când inteligența artificială nu are cum să știe ce se află în spatele solicitării tale. Dacă pregătești o campanie, de exemplu, poți specifica tipul de afacere, publicul țintă, canalul sau scopul materialului.

In loc de:

„Scrie o reclamă.”

Poți scrie:

„Scrie o reclamă pe Instagram pentru un magazin online de decorațiuni interioare destinat femeilor cu vârste cuprinse între 30 și 45 de ani. Scopul este de a introduce o nouă colecție de lămpi lucrate manual.”

Nu ai transformat subiectul într-o teză de doctorat. Pur și simplu ai eliminat câteva decizii pe care altfel IA ar trebui să le ia singură.

Un truc bun este să te gândești la asta ca la atribuirea sarcinii cuiva care știe cum să o facă, dar nu cunoaște încă proiectul tău . De ce informații ar avea nevoie pentru a începe? Probabil că și solicitarea ta are nevoie de aceleași informații.

Instrucțiuni clare și format de răspuns

După obiectiv și context, poți adăuga condițiile care contează cu adevărat.

De exemplu, puteți specifica tonul:

„Folosește un limbaj accesibil și evită jargonul tehnic.”

Lungimea:

„Nu depășiți 300 de cuvinte.”

Focus:

„Prioritizați exemplele practice și evitați să intrați în istoria marketingului.”

Sau chiar structura:

„Organizați-vă răspunsul într-o scurtă introducere, trei recomandări și o concluzie.”

Specificarea formatului de ieșire poate îmbunătăți considerabil rezultatul atunci când știți deja cum îl veți utiliza.

Dacă trebuie să comparați produse, solicitați un tabel. Dacă aveți nevoie de idei, solicitați o listă. Dacă doriți să publicați un articol, puteți solicita o structură cu titluri. Dacă intenționați să importați informații într-un alt instrument, este posibil să doriți să solicitați un format specific.

De exemplu:

„Comparați aceste trei instrumente de marketing prin e-mail într-un tabel cu coloanele preț, automatizări, ușurință în utilizare și principalele limitări.”

Este mult mai util decât:

„Care dintre aceste instrumente este mai bun?”

Prima solicitare definește ce înseamnă „mai bine” în cadrul sarcinii respective.

Acesta este unul dintre cele mai puțin spectaculoase, dar și cele mai importante secrete ale învățării modului de a crea o provocare bună : evită cuvintele prea deschise atunci când ceea ce ai nevoie este un criteriu specific.

„Fă-o mai bine”, „fă-o profesională” sau „fă-o atractivă” pot avea înțelesuri foarte diferite.

E mai bine să explici ce vrei să spui prin acel rezultat:

„Profesionalizează-l mai mult: elimină expresiile colocviale, redu exclamațiile și folosește un ton clar și sigur, dar nu unul excesiv de corporatist.”

Aici oferim îndrumări utile.

De asemenea, este recomandat să evitați instrucțiunile contradictorii. Solicitarea unui text „foarte detaliat, foarte scurt, tehnic și ușor de înțeles pentru cineva fără experiență” poate forța modelul să efectueze exerciții de echilibrare inutile. Dacă aveți mai multe priorități, stabiliți-le pe acestea în ordine.

De exemplu:

„Prioritizează ușurința înțelesului. Poți folosi termeni tehnici atunci când este necesar, dar explică-i prima dată când apar.”

Mult mai clar.

Și mai există o idee importantă: nu trebuie să încadrezi întreaga conversație într-o singură provocare.

Poți începe cu:

„Ajută-mă să structurez o campanie de lansare pentru acest produs.”

Revizuiți rezultatul și continuați:

„Îmi place a doua propunere. Dezvoltați-o gândindu-vă doar la Instagram și eliminați orice acțiune care necesită videoclipuri.”

Acest proces este, de asemenea, o provocare. De fapt, pentru multe sarcini complexe, este adesea mai eficient să discuți și să rafinezi decât să încerci să scrii „provocarea perfectă” din prima încercare.

Ești interesat să citești:  Inteligența artificială în marketing? Da, dar cu inteligență.

Exemple de solicitări

Teoria este mult mai ușor de înțeles atunci când o vedem în acțiune. Prin urmare, în loc să memorăm structuri, merită să comparăm o provocare de bază cu una mai bine construită și să vedem exact ce se schimbă.

Diferența nu constă în „folosirea cuvintelor magice”, ci în reducerea ambiguității.

Exemplu de solicitare de bază

Imaginează-ți că scrii:

„Scrie-mi o postare despre rețelele de socializare.”

Inteligența artificială poate răspunde corect, dar are prea multe decizii deschise. Nu știe dacă vrei o postare pentru Instagram, LinkedIn sau un blog. De asemenea, nu cunoaște obiectivul, publicul, lungimea, tonul sau dacă vinzi ceva.

Aș putea să-ți dau ceva valid, da. Dar și ceva generic.

Acum l-am îmbunătățit:

„Scrie o postare pe LinkedIn destinată proprietarilor de mici afaceri care își administrează propriile rețele sociale. Explică trei greșeli frecvente pe care le fac atunci când postează conținut și încheie cu o recomandare practică. Folosește un ton prietenos, dar profesional.”

Aici știm deja ce canal folosim, cu cine vorbim, ce ar trebui să conțină textul și cum ar trebui să sune.

Răspunsul nu va fi neapărat perfect, dar va avea șanse mult mai mari să fie mai aproape de ceea ce ai nevoie.

Exemplu de prompt bine construit

Să analizăm un caz puțin mai profesional:

„Acționez ca specialist în marketing digital. Am nevoie de o propunere de conținut pentru o companie de renovare a locuințelor din Granada. Scopul este de a construi încredere cu oamenii care compară companiile înainte de a solicita oferte. Propune cinci idei de postări pe Instagram. Pentru fiecare, indică focalizarea, un titlu potențial și un îndemn la acțiune. Evită mesajele agresiv orientate spre vânzări și prioritizează conținutul care demonstrează expertiză și transparență.”

Această solicitare funcționează bine deoarece include mai multe niveluri utile: definește sarcina, oferă context, explică obiectivul, specifică publicul implicat și specifică formatul.

Include și ceva foarte important: ceea ce nu vrem.

A spune „evitați mesajele comerciale agresive” poate fi la fel de util ca și a spune ce ar trebui să faceți.

Un alt exemplu:

„Analizează acest text și spune-mi dacă este prea tehnic pentru cineva care nu știe nimic despre SEO. Evidențiază doar frazele problematice, explică de ce ar putea fi confuze și sugerează o alternativă mai simplă. Nu rescrie întregul articol.”

Instrucțiunea de aici este bună deoarece limitează domeniul de aplicare. Dacă am spune pur și simplu „îmbunătățiți acest text”, inteligența artificială ar avea mână liberă să schimbe practic orice.

În multe sarcini profesionale, stabilirea limitelor face parte, de asemenea, din scrierea unei bune solicitări.

Un singur obiectiv, diferite niveluri de precizie

Putem vedea acest lucru și mai clar cu aceeași comisie.

Prompt foarte deschis:

„Dă-mi idei pentru un blog.”

Promite ceva mai bun:

„Dă-mi idei pentru un blog de marketing digital .”

Prompt contextualizat:

„Sugerați zece articole pentru blogul unei agenții de marketing digital care vizează în principal întreprinderile mici.”

O solicitare mai precisă:

„Propuneți zece articole pentru blogul unei agenții de marketing digital care vizează IMM-urile spaniole. Dorim să captăm căutări informative legate de design web, SEO și publicitate online. Evitați subiecte prea generice precum «ce este marketingul digital?». Pentru fiecare propunere, includeți titlul, intenția de căutare și cuvântul cheie principal.”

Niciuna dintre primele solicitări nu este greșită. Ele oferă pur și simplu niveluri diferite de control. Și acest lucru este important pentru că nu ar trebui să cădem în extrema opusă: să supradimensionăm fiecare solicitare.

Dacă vrei doar să știi înălțimea Muntelui Everest, nu trebuie să specifici rolul, contextul, formatul sau publicul. Scrie doar întrebarea și ai terminat. Structura subiectului ar trebui să fie proporțională cu complexitatea sarcinii.

Greșeli frecvente la scrierea sugestiilor

Este destul de normal ca primele instrucțiuni să fie puțin cam neregulate. De fapt, de multe ori problema nu este cu inteligența artificială, ci cu instrucțiunea care lasă prea multe lucruri deschise sau combină mai multe sarcini simultan.

Una dintre cele mai frecvente greșeli este a cere ceva prea general . Expresii precum „creează-mi o strategie de marketing”, „îmbunătățește-mi site-ul web” sau „scrie ceva pentru rețelele sociale” ar putea produce răspunsuri corecte, dar vor fi foarte generice. Acest lucru nu se datorează faptului că inteligența artificială „nu știe”, ci pentru că îi lipsește contextul suficient pentru a determina cel mai bun curs de acțiune.

O altă greșeală frecventă este oferirea de instrucțiuni contradictorii . De exemplu, solicitarea unui text „foarte tehnic, foarte simplu, foarte scurt și foarte detaliat” obligă modelul să rezolve priorități pe care nu le-ați definit. Dacă mai multe condiții se ciocnesc, este important să clarificați care dintre ele contează cel mai mult.

De asemenea, este obișnuit să uiți contextul. Dacă întrebi „Ce fel de campanie ai derula?”, răspunsul va fi inevitabil generic. Totuși, dacă explici că este un magazin online de decorațiuni interioare, că publicul țintă sunt femeile cu vârste cuprinse între 30 și 45 de ani și că scopul este de a vinde o colecție nouă, răspunsul poate fi mult mai util.

Și apoi există cea mai umană greșeală dintre toate: să te aștepți ca inteligența artificială să ghicească ce ai în minte.

Dacă doriți un text cu un anumit ton, spuneți acest lucru. Dacă aveți nevoie să includă date, indicați acest lucru. Dacă nu doriți să utilizeze anumite expresii, puteți specifica și acest lucru. Cu cât lăsați mai puține informații critice deschise interpretării, cu atât va fi mai ușor să obțineți rezultatul dorit.

Totuși, nu transforma solicitarea într-o listă nesfârșită de reguli, pentru orice eventualitate. Prea multe instrucțiuni pot avea efectul opus și pot face solicitarea neclară.

Regula generală este următoarea: adăugați informații atunci când se schimbă calitatea sau direcția răspunsului. Dacă nu se schimbă, probabil că este inutil.

Ești interesat să citești:  Cum se folosește ChatGPT pentru cercetarea cuvintelor cheie?

De asemenea, este o idee bună să revizuiești ceea ce ceri înainte de a da vina pe instrument. Dacă un răspuns nu funcționează pentru tine, întreabă-te mai întâi dacă obiectivul a fost clar, dacă ai oferit suficient context și dacă ai definit corect rezultatul așteptat.

Adesea, o a doua instrucțiune este tot ce este nevoie:

„Fă-l mai specific și concentrează-l exclusiv pe întreprinderile mici.”

O:

„Nu vreau o explicație teoretică. Dă-mi un exemplu practic.”

Acest tip de iterație este complet normal. Scrierea sugestiilor nu înseamnă să faci lucrurile corect din prima, ci să știi când să corectezi cursul.

Întrebări frecvente

Trebuie o solicitare lungă pentru a funcționa bine?

Nu. O solicitare bună nu se măsoară după numărul de cuvinte, ci după claritate. Pentru o sarcină simplă, o singură propoziție ar putea fi suficientă. Pentru o sarcină complexă, ar putea fi necesar să explici contextul, obiectivul, constrângerile și formatul. Greșeala este să crezi că mai mult este mai bine. O solicitare de zece rânduri plină de instrucțiuni irelevante poate avea performanțe mai slabe decât o solicitare bine structurată de două propoziții. Întrebarea utilă este: Are IA informațiile necesare pentru a înțelege ce vreau? Dacă răspunsul este da, probabil că nu este nevoie să adaug mai multe.

Poate fi folosită aceeași solicitare în diferite inteligențe artificiale?

Da, dar nu veți obține întotdeauna exact același rezultat. Fiecare model poate interpreta instrucțiunile puțin diferit, poate avea capacități diferite sau poate răspunde cu un nivel diferit de detaliu. O solicitare care funcționează perfect în ChatGPT ar putea necesita unele ajustări într-un alt instrument. De aceea este mai bine să învățați cum să construiți solicitări decât să colectați șabloane rigide. Dacă înțelegeți funcția obiectivului, contextul sau formatul, puteți adapta aceeași idee la practic orice inteligență artificială.

De ce ar putea o inteligență artificială să reacționeze diferit la aceeași solicitare?

Deoarece modelele generative nu funcționează ca un calculator care returnează întotdeauna exact același rezultat. Pot exista diferite modalități valide de a răspunde la aceeași instrucțiune. În plus, rezultatul poate depinde de contextul anterior al conversației, de modelul utilizat, de fișierele sau informațiile disponibile și de modul în care este configurat instrumentul. Aceasta înseamnă că repetarea unei solicitări exacte nu garantează un răspuns identic. Și asta nu este neapărat un lucru rău. În sarcinile creative, de exemplu, această variație te poate ajuta să găsești alternative pe care nu le-ai luat în considerare.

Trebuie să știu programare ca să scriu prompturi?

Nu. Poți învăța cum să scrii prompturi pentru ChatGPT sau orice altă IA fără să știi măcar o linie de cod. În majoritatea utilizărilor zilnice și profesionale, important este să poți explica clar ce ai nevoie. Programarea intră în joc atunci când vorbim despre integrări, API-uri, automatizări sau aplicații mai avansate. Dar pentru scriere, cercetare, organizare a informațiilor, analiza documentelor sau generare de idei, tot ce ai nevoie este capacitatea de a formula instrucțiuni bune.

Va face IA întotdeauna exact ceea ce îi spune solicitarea?

Nu, și acest aspect trebuie clarificat foarte mult. O solicitare bună îmbunătățește șansele de a obține un răspuns util, dar nu face ca răspunsul să fie infailibil. O inteligență artificială poate interpreta greșit o instrucțiune, poate omite o condiție sau poate genera informații incorecte. De aceea, mai ales atunci când lucrăm cu date importante, informații tehnice, juridice, medicale, financiare sau legate de clienți, trebuie să analizăm rezultatul. O solicitare este un instrument care ghidează mai bine inteligența artificială, nu un substitut pentru judecata profesională.

Ce ar trebui să aibă o provocare bună?

Nu există o structură obligatorie, dar de obicei este util să se precizeze clar ce se dorește a se realiza, contextul relevant și modul în care se dorește ca rezultatul să fie primit. Atunci când sarcina o impune, se pot adăuga și constrângeri, exemple sau criterii de calitate. O formulă simplă de reținut este: Obiectiv + Context + Instrucțiuni + Format. Nu trebuie întotdeauna să se utilizeze toate cele patru părți. Folosește-le atunci când oferă informații utile.

Ce este îndemnul și cum se diferențiază de un îndemn?

Promptul este instrucțiunea specifică pe care o dăm inteligenței artificiale. Promptul este procesul de creare, testare și îmbunătățire a acelor instrucțiuni. Cu alte cuvinte, atunci când scrii o cerere, revizuiești răspunsul și apoi adaugi „fă-o mai scurtă”, „concentrează-te pe IMM-uri” sau „dă-mi exemple din lumea reală”, folosești promptul. Și, în practică, acest mod de lucru este de obicei mult mai util decât obsesia de a găsi presupusul „prompt perfect” din prima încercare.

Concluzie

A înțelege ce este un prompt este mult mai simplu decât pare uneori: este instrucțiunea, întrebarea sau setul de informații pe care le dăm unei inteligențe artificiale pentru a-i spune ce vrem să obținem.

Diferența dintre un prompt mediocru și unul cu adevărat util nu constă, de obicei, în lungimea sa, ci în claritatea sa . Dacă explici clar obiectivul, oferi contextul necesar și definești cum vrei să primești răspunsul, inteligența artificială va avea șanse mult mai mari să-ți ofere ceva ce poți folosi cu adevărat.

Totuși, este important să evităm două extreme: să fim prea conciși și să ne așteptăm ca instrumentul să ghicească ce avem în minte sau să transformăm fiecare solicitare într-un șablon nesfârșit plin de reguli. Un prompt bun conține informațiile necesare, nu toate informațiile posibile.

Și poate aceasta este cea mai importantă idee a întregului articol: a învăța cum să scrii o sugestie nu înseamnă a memora formule. Este vorba despre a învăța să comunici o sarcină mai eficient și să știi cum să ajustezi conversația atunci când rezultatul inițial nu este cel căutat.

Pe măsură ce folosești mai multe instrumente de inteligență artificială, acest proces devine destul de natural. Începi prin a pune întrebări, observi ce lipsește, adaugi context, corectezi cursul și ajungi să obții rezultate mult mai precise.

Cu alte cuvinte: sugestia deschide conversația; judecata umană deține în continuare volanul.

Cuprins

Distribuie-mi pe rețelele tale sociale
Cea mai bună găzduire din Spania
LucusHost, cea mai bună găzduire
Cel mai bun VPS din Spania
Retele Raiola
Distribuie-mi pe rețelele tale sociale

Intrări înrudite

IA în marketing

Inteligența artificială în marketing? Da, dar cu inteligență.

Cum se folosește ChatGPT pentru cercetarea cuvintelor cheie?

Ce este un prompt?

Ce este o solicitare promptă?

Optiuni de accesibilitate

Presetări rapide
Dimensiune font
Inaltimea liniei
Spațiul dintre litere
Scheme de culori
Alinierea textului
Opţiuni
Citire și concentrare
Citește cu voce tare
Viteza: 1x
Dimensiunea cursorului